Monitorizarea şi evaluarea coachingului



Pentru monitorizarea şi evaluarea activităţii de coaching propun următoarele trei metode:

  • Atingerea obiectelor stabilite la începutul activităţii de coaching.
  • Satisfacţia individului în ceea ce priveşte coachingul.
  • Compararea rezultatelor evaluărilor 360 de grade făcute înainte şi după coaching.
  • În funcţie de anvergura programului de coaching pentru primele două se stabilesc un număr de iteraţii care să permită o bună evaluare pe parcursul desfăşurării coachingului, urmand ca ultima iteraţie sa fie la final odată şi cu evaluarea 360 de grade.
    Pe termen mediu şi lung recomand organizaţiilor să evalueze impactul coachingului asupra indicatorilor de performanţă ai afacerii si asupra mobilităţii personalului şi a ratei de retenţie.

    Atingerea obiectelor stabilite la începutul activităţii de coaching.

    Obiectivele stabilite la începutul sesiunilor de coaching sunt înregistrate într-un formular împreună cu indicii măsurabili, valorile ţintă ai acestora şi termenul limită stabilit pentru atingerea respectivelor valori.
    La intervale regulate dinainte stabilite se trece în revistă gradul de atingere al obiectivelor, se analizează eventualele deviaţii si se stabilesc acţiunile care să corecteze aceste deviaţii.
    Satisfacţia individului în ceea ce priveşte coachingul.

    Satisfacţia individului relativ la prestaţia coachului
    se măsoară periodic cu ajutorul unui formular, acest feedback fiind folosit pentru îmbunătăţirea continuuă a coachingului.

    Compararea rezultatelor evaluărilor 360 de grade făcute înainte şi după coaching.

    În finalul programului de coaching se rulează din nou procedura de evaluare 360 de grade şi sunt comparate rezultatele obţinute acum cu cele anterioare.
    Suprapunerea celor două rapoarte de evaluare ne oferă informaţii despre creşterea obţinuta pe cele 8 dimensiuni măsurate:

    1. Rezisţenta la schimbare
    2. Lucrul în echipa
    3. Modul de lucru
    4. Orientare spre rezultate
    5. Dezvoltarea personală
    6. Dezvoltarea celorlalţi
    7. Comunicare
    8. Leadership

    Tipuri de întrebări în coaching



    Tipuri de întrebări în coaching

    Un coach profesionist îşi acompaniază şi îndrumă clientul având grijă să nu i se substiuie şi să nu-i propună răspunsuri sau opţiuni de răspuns, îşi ajută clientul să găsească singur soluţii, mai ales punându-i întrebări.

    Întrebări simple / complicate
    Întrebări neutre / dirijate
    Întrebări deschise / închise
    Întrebări active / analitice
    Întrebările de ordin „practic”
    Întrebările strategice
    Întrebările „sistemice”

    Sunt doar câteva tipuri de întrebări, nu o să tratez acest subiect pentru că indifirent cât de mult m-aş strădui nu aş putea să fac o descriere mai bună decât cea facută de Alain Cardon, pe care o puteţi găsi, în limba romană, aici.

    Instrumente de comunicare în coaching



    Tot pe site-ul meta systeme puteţi citi despre următoarele instrumente de comunicare:

    Instrumente de comunicare în coaching
    Tăcerea
    Ascultarea
    Postura
    Limbajul corpului
    Contactul vizual
    Clătinatul din cap
    Punctuaţia verbală
    Repetarea ultimelor cuvinte
    Reluarea cuvintelor-cheie
    Adresarea de întrebări legate de cuvintele-cheie
    Întărirea pozitivă
    Validările şi acceptările
    Umorul
    Cererea permisiunii
    Invitaţia
    Exprimarea sentimentelor
    Exprimarea percepţiilor
    Reformularea
    Folosirea imaginilor
    Precauţiile retorice
    Comentarea relaţiei de coaching

    Trecerea de la obiective la acţiune



    Trecerea de la obiective la acţiune

    Beneficii - Individul listează beneficiile personale pe care le va avea odată ce îşi va atinge obiectivele. Aceasta furnizează un ingredient cheie în atingerea obiectivelor şi anume motivarea.

    Impact - Calculăm impactul financiar pe care atingerea obiectivelor personale îl va avea asupra organizaţiei/firmei. Fiecare obiectiv poate fi transformat în cifre concrete. Folosesc întrebări de genul: cât de mult timp îţi va salva
    aceasta, prin îmbunătăţirea acestui domeniu pentru ce proiecte adiţionale va fi timp de realizare, cu cât va fi mai eficient?
    Sunt multe modalităţi de transformare a acestor întrebări în numere concrete dar cea mai uşoară este compensare angajaţilor. Organizaţia are deja determinată o valoare a ROI (return on investment value) pentru angajaţii săi - şi anume salariul pe oră. Pentru fiecare oră salvată din cauza atingerii obiectivelor angajatul este mult mai productiv şi ca urmare mult mai valoros pentru companie. Pentru a se obţine un total general se proiectează economiile pe o durată de 12 luni.

    Sarcini - Aceste obiective sunt defalcate în sarcini (taskuri) specifice. Acestea vor deveni planul de acţiune zilnic al acestora în vederea atingerii obiectivelor.

    Incurajare/Suport - În final, se încurajează împărtăşirea obiectivelor cu managerul supervizor al fiecarui angajat participant la coaching. Managerul poate apoi evalua economiile de costuri proiectate sau creşterea de productivitate estimată în vederea validării acestora, precum şi să ajute la crearea căilor de suport în vederea raportării directe cu privire la obiectivele lui/ei.

    Stabilirea de comun acord a obiectivelor coachingului [SMART]



    Obiectivele coachingului se stabilesc împreună cu individul şi cu un reprezentant al organizaţiei. Rolul coachului este de a se asigura ca obiectivele alese sunt obiective SMART. SMART este un acronim al caracteristicilor considerate esenţiale pentru corecta formulare a unui obiectiv. Aceste caracteristici sunt următoarele:

    S – specific;
    M – măsurabil;
    A – (de) atins/abordabil;
    R – relevant;
    T – încadrat în timp.

    Există mai multe versiuni/variante ale acestor caracteristici şi, implicit, ale acronimului SMART, cele mai frecvente fiind următoarele: Specific, Măsurabil, Abordabil, Realist, încadrabil în Timp; Specific, Măsurabil, reAlizabil, orientat către Rezultat, la Timp; Specific, Măsurabil, (de) Atins, Realist, Tangibil; Stimulativ, Măsurabil, Acceptat de toate părţile interesate, Realist, definit în Timp.

    Specific – înseamnă că un obiectiv indică exact ceea ce se doreşte a se obţine.
    Un obiectiv specific este foarte clar exprimat, nu lasă loc de îndoieli. Un obiectiv specific diferă în primul rând de unul general. El vizează rezultate concrete, iar nu rezultate în general.
    Pentru a verifica dacă un obiectiv este sau nu Specific, utilizez întrebări precum: Cine, Ce, Când, Cum, Care este grupul ţintă?
    Se poate observa că cea mai mare diferenţă apare la caracteristicile 3 şi 4. Folosirea termenului “Realist” alături de “Abordabil” sau “reAlizabil”, este oarecum redundantă. În acest sens, consider că termenul “realist” este inclus deja în “Abordabil” sau “reAlizabil”. Un obiectiv nerealist nu ar putea fi nici abordabil, nici realizabil.

    Măsurabil – înseamnă că un obiectiv poate fi cuantificat, fie cantitativ, fie calitativ.
    Un obiectiv măsurabil este cel care permite stabilirea cu exactitate a faptului că a fost atins ori nu sau în ce măsură a fost atins. De asemenea, un obiectiv măsurabil permite monitorizarea progresului atingerii lui.
    Pentru a verifica dacă un obiectiv este sau nu Măsurabil, utilizaţi întrebări precum: Cât de mult(ă), Cât de mulţi(e)?

    Abordabil/de Atins/reAlizabil – înseamnă că un obiectiv poate fi într-adevăr atins. În acest sens, trebuie luate în considerare mai multe aspecte:

  • prin definirea obiectivului nu se propune realizarea a ceva imposibil de atins în condiţiile date;
  • obiectivul în cauză poate fi atins în condiţiile proiectului, de către persoana care este responsabilă de realizarea lui. În acest sens, trebuie ţinut cont de resursele existente, capacitatea organizaţiei, timpul disponibil necesar.
  • În mod ideal, obiectivele trebuie să nu depindă de acţiunile unei alte entităţi decât cea care are responsabilitatea realizării lor.

    Relevant – înseamnă că realizarea obiectivului contribuie la impactul vizat de proiect.
    Realizarea unui obiectiv trebuie să contribuie în mod nemijlocit la atingerea unui obiectiv mai mare, mai general. În acest sens, el trebuie să vizeze un anumit impact, relevanţa unui obiectiv se evaluează de obicei în raport cu obiectivele generale ale organizaţiei.

    Încadrat în Timp – înseamnă că obiectivul conţine şi data până la care este prevăzut a se realiza.
    Legat de un obiectiv încadrat în Timp, ştim cât ar trebui ca acesta să se realizeze.
    Pentru a verifica dacă un obiectiv este sau nu încadrat în Timp, utilizez întrebări precum: Când, Până când, În ce perioadă?
    Pentru atingerea obiectivelor vom avea întotdeauna nevoie de „puncte fixe” în care să evaluăm coachingul, pentru a putea introduce corecţiile necesare. Aceste „puncte fixe” sunt integrate într-un plan de monitorizare internă, care să permită evaluări
    intermediare, făcute înainte de momentul de sfârşit al coachingului când va fi prea târziu pentru a mai putea corecta ceva. Impunerea unui asemenea plan de monitorizare nu este uşoară, dar este absolut necesară pentru păstrarea controlului asupra desfăşurării programului de coachig.